JENNY SCHILTS – Stepping into the Space of Co-Creation – 9-24-18

Stăteam pe o stâncă cu picioarele mele în pârâul rece și mi-am întors fața spre soare. M-am lăsat pătrunsă total, pentru că nu prea mi s-a părut suficient de mult soare în ultima vreme. Mintea mi-a încetinit, în timp ce-mi concentram ființa în inima mea, când aud foarte tare și clar, “Hei!”

Când m-am uitat chiar în fața mea, am fost uimită să mă găsesc acolo în pârâu. Am avut multe discuții cu ghizii, strămoșii, îngerii, galacticii, spiritele naturii, dar, NICIODATĂ nu am vorbit cu mine însămi în așa manieră, particular, spontan Când mă uit la mine / ea îmbrăcată în aceleași haine pe care le purtam, eram doar într-un strop de uimire. Se pleacă, şi cu un zâmbet mare pe fața ei, întreabă: “Ești gata?” Răspund cu prudență, “Poate”.

S-a așezat lângă mine pe stâncă, și m-a întrebat dacă aș fi gata să intru în tot ceea ce sunt și în cele mai înalte linii temporale. Eu spun în mod natural, da, și ea îmi oferă această perspectivă, “Ești sigură?” Apoi spune: “Totuși, ai o mie de întrebări.” Avea dreptate, aveam o mie de întrebări. M-am îngrijorat că, odată cu deschiderea liniei superioare de timp, scopul meu se va desfăşura mai profund și nu aş fi capabilă să gestionez totul, prin atâtea revărsări. M-am îngrijorat de taxa, care urma să fie luată pe seama căsniciei mele și a familiei mele. Grijile care stăteau la baza faptului că, pentru a împlini rolul meu, ar trebui să sacrific mai mult sau mai puţin.

Acest lucru a fost adevărat în viețile anterioare pentru mulți dintre noi. Pentru a ne îndeplini chemarea spirituală, am lăsat în urmă lumea “materială”, și aceasta a inclus adesea familia. În timp ce echipa mea m-a asigurat că nu mai trebuie să facem sacrificii în această viață, când ne îndreptăm spre liniile temporale superioare, se pare că încă mai aveam această frică.

S-a uitat la mine cu aceşti ochi căprui limpezi, plini de compasiune și a spus: “Incapacitatea ta de a crede că totul este bine, te reține. În loc să urmezi bucuria cea mai înaltă, alegi calea care va crea cele mai mici valuri. Te joci jocuri mici, din cauza fricii și trebuie să renunți acum. “

A fost un adevăr adânc în cuvintele ei. I-am spus că, în timp ce a rostit adevărul, am fost prudentă cu privire la ceea ce am ales, pentru că nu sunt în stare să văd ce este la cel mai înalt nivel al tuturor. Așa că, în mod esențial, spun universului - dacă este menit să fie, atunci aduceți-l la mine. Este starea de predare.

Apoi, ea a explicat că la un moment dat a funcționat, dar mulţi dintre noi nu mai sunt în călătoria lor, în acest loc. Ea a explicat că, în timp ce renunțarea în faţa voinței universului a fost benefică, suntem acum într-o perioadă de co-creație. Mi s-a arătat apoi un hol lung cu multe uși închise. Ea a spus că mulți simt că sunt într-un gol, așteptând o direcție concretă, totuși universul este cel care îşi ține respirația și ne așteaptă, să alegem. Spune, “Ce vreţi? Aveţi curajul să urmaţi aceasta?

Ea a explicat că de atâția ani nu am reușit să vedem într-adevăr potențialul viitor, liniile temporale. Că, la un moment dat, noi (oamenii primitivi), am putut să ne simțim într-o alegere, simțind în ea și repercusiunile unei astfel de alegeri, şi să vedem că 100 se îndepărtează. În esență, trăim și învățăm din aceste posibilități într-o clipă. Când fac o alegere, cei mai mulți dintre noi, acum, sunt capabili să vadă doar câțiva pași înainte. Acest lucru şi teama de necunoscut, ne-a determinat să dăm puterea noastră altora, care par să știe mai multe. Aceasta a dus la o mare predare și încredere în univers, în ghizii noștri și în suflet, ceea ce a fost pozitiv, deoarece ne-a ajutat să ne stăpânim ego-ul. Cu toate acestea, în creşterea noastră, acum ne mutăm din această etapă.

Pe măsură ce ne concentrăm în energiile superioare, îmbunătățim ADN-ul nostru și devenim centraţi în inimă, suntem în măsură să vedem o alegere mai departe, să experimentăm o linie temporală, fără să trebuiască să trecem fizic din nou prin ea. Este unirea sinelui nostru multi-dimensional. În loc să se creeze sute de aspecte ce trebuie integrate mai târziu, pentru a învăța din diferite perioade de timp, o putem face într-o clipă cu mintea noastră, fără să fie nevoie să le despărțim.

Aceasta este totuși o abilitate și ca toate abilitățile, trebuie să fie practicată pentru ca noi să o stăpânim. Aceasta înseamnă că trebuie să acționăm, trebuie să facem. Trebuie să trecem de una dintre ușile închise, să ne simțim cât se poate de bine și apoi să alegem dacă continuăm sau nu. Acest aspect al meu, a explicat că mulți sunt îngroziți să nu aleagă incorect, deoarece, se tem să facă o greșeală sau să se rănească pe sine sau pe alții, și să aterizeze într-un timp nedorit. În timp ce înțelegeam această teamă, este ceea ce ne ține înapoi pe mulți dintre noi, am înţeles, trebuie să fim dispuși să facem “greșeli”, să riscăm și să învățăm.

Pentru a ne plimba pe deplin în puterea noastră, pentru a întrupa tot ceea ce suntem și pentru a ne deschide întregul potențial, trebuie să fim într-o stare de co-creație. Asumându-ne întreaga responsabilitate pentru toate creațiile noastre - trecut, prezent și viitor. Ea a explicat că alegând cât mai mult bucuria cea mai înaltă, cea mai înaltă emoție, cu atât mai accesibilă va deveni această abilitate. Pur și simplu, trebuie să ne oferim permisiunea, să o experimentăm.

Am auzit tot ce spunea și o greutate a fost ridicată din piept. Tensiunea pe care nu ştiam că o ţin, a fost eliberată. Nu trebuie să fiu perfectă. Trebuie doar să-mi urmez bucuria.

Ea a stat apoi, spunând: “Ești gata?” Am răspuns fără teamă: “Da!” M-am ridicat de pe stâncă și am traversat râul, la fel cum soțul meu a apărut pe cealaltă parte, oferindu-mi o mână să urc pe malul digului. În acel moment, am urmat bucuria cea mai înaltă și o voi urma, deoarece, mă conduce la următoarea. Fără teamă, fără îngrijorări, este timpul să am încredere în inima mea și să deschid toate posibilitățile.

Urmați-vă entuziasmul. Urmaţi-vă pasiunea. Urmați-vă bucuria. Dacă nu sunteți sigur ce este, atunci jucaţi-vă, jucaţi-vă până veți găsi ceea ce vă face să cânte inima. Deveniți copil din nou, explorând ceea ce vă place și ce nu vă place. În acest spațiu al bucuriei avem acces la cel mai înalt potențial, întruchipându-ne tot ceea ce suntem. Vă mulţumim că ați împărtăşit această lucrare. Aceasta înseamnă lumea. Vă trimit toată dragostea.

Jenny

https://higherdensity.wordpress.com/2018/09/27/jenny-schilts-stepping-into-the-space-of-co-creation-9-24-18/

Traducere Ambarees, postat în 28 septembrie, 00:00 pe 

Creaţie

https://www.youtube.com/watch?v=GRxeEOAtNlg