Printre stele

Ambarees, 28 decembrie 2018

Şi cine spune că bărbaţii nu simt?

Am văzut aceasta într-o noapte, nici nu era vis. Era doar noaptea în care mi s-a permis să văd, cum deschizându-se o carte, lumina ce izvora din ea, aducea cuvinte mii…

Nu era o carte. Era o inimă. Inima unui bărbat ce şi-a lăsat deoparte platoşa cu ţepi, pentru a visa.

Nici pentru a visa… pentru a vorbi, pentru a rosti cele mai tandre mângâieri, uitate chiar şi de el, că ar exista, mângâieri bine ascunse ca nu cumva să îi fie furate. Furate şi nedate cu de la sine putere, în deplina-i demnitate, Iubitei. Cumva ştia şi el că noaptea înainte de vis, rosteşte cuvinte atât de minunate, fără a da greş….

Cumva ştia şi el că noaptea înainte de vis, Miracolele se întâmplă. Că atunci, şi el poate crede Miracolele. Chiar dacă în conştienţa-i, ştie… El este mereu acolo lângă ea. Ştie să vadă când râde şi când plânge, când se pot prosti printre toate nimicurile zilei, când vede forţa şi puterea ei, când îi primeşte descântecul de alean… Dar, înaintea visului, totul se vede diferit. Atunci el curge printre şiraguri de perle diafane, pentru a-i atinge degetele… El citeşte printre globuri de Cristal, Nemurirea. Adună stele să i le pună în păr, astfel încât dimineaţa, ea să fie scăldată în cele mai strălucitoare dintre luminoasele lumini.

El ştie şi vede cum se întâmplă creaţia, participând la ea. Creaţia  şoaptă, în cele mai înalte tărâmuri. Aici nu este loc nici de raţionamente sterile, nici de poezie ce seacă. E doar Miracolul ce se creează pe sine, într-un dans sacru, tăcut, acompaniat de cea mai vibrantă muzică, auzită de inimi doar. Cumva s-a spus Înger? Şi Îngerii au loc aici….Şi pentru că sunt atât de multe, atât de frumoase, el decide să nu lase neâmpărtăşite aceste comori. Dar cum? Odată ce îmbracă platoşa ce să îl apere de seceta zilei, tot acest Miracol este uitat. El, doar păstrează aroma amintirii, unui Miracol ce stă se împlinească.

Singura cale găsită de el, să atingă Miracolul, este să plece în întâmpinarea visului înarmat cu arme blânde: o tabletă, o foaie şi un pix, un telefon….Să poată nota conştiincios Miracolul.

Cartea Inimă se deschide, Lumina izvorăşte, călătoria printre stele si adâncuri de Oceane începe… Iar el ostenit ajunge şi în vis, liniştit că a notat Nemurirea.

Dimineaţa plin de fericire deschide Comoara să se bucure. Întreaga Comoară ce strălucea în notiţele-i conştiincioase, spunea atât….”Un Bărbat Iubea o Femeie”.

Imagine: Pinterest